Economia politică a statului bunăstării

Statul bunăstării este o piatră de temelie a sistemelor socio-economice moderne, jucând roluri esențiale pentru stabilitatea economică și coeziunea socială. Dintr-un punct de vedere economic, servește ca un tampon împotriva sărăciei și inegalității, oferind plase de siguranță esențiale pentru populațiile vulnerabile. Conform datelor OCDE, în 2019, cheltuielile sociale au reprezentat în medie 21,9% din PIB în rândul țărilor sale membre, reflectând investiții semnificative în programe sociale. Aceste programe cuprind asistență medicală, educație, pensii pentru limită de vârstă, prestații de șomaj și asistență socială, încurajând dezvoltarea capitalului uman și susținând cererea consumatorilor. Dintr-un punct de vedere politic, statul bunăstării contribuie la coeziunea socială, atenuând tensiunilor sociale prin abordarea disparităților și promovarea incluziunii. Promovarea simțului responsabilității societale și asigurarea unor standarde minimale de trai susține stabilitatea politică și întărește instituțiile democratice. Pe măsură ce societățile evolueză, statul bunăstării este nevoit să se adpteze și el pentru a ramâne relevant în fața noilor provocări cu care se confruntă.

Scopul acestei discipline este înțelegerea politicilor sociale ale statelor bunăstării contemporane cu ajutorul științei economice și al economiei politice pozitive. Disciplina se ocupă cu elementele principale ale statului social, inclusiv prestațiile în numerar (pensii, indemnizații de șomaj), prestațile în natură (serviciul de sănătate, educație) și reglementările drepturilor sociale (ocuparea forței de muncă, locuință). De ce exista în multe țări europene sisteme publice de pensii, sănătăte și educație? De ce statul oferă unele prestații în numerar și alte în natură? De ce există diferențe intre țări și de-a lungul timpului în ceea ce privește meniul prestaților oferite cetațenilor și modalitățile lor? De ce unele guverne privatizează unele servicii ale statului bunăstării în timp ce alte le mențin publice? De ce sunt sistemele educative sau de sănătate așa de greu de reformat? Disciplina va oferi studenților fundalul conceptual și empiric necesar pentru că să poată răspunde la întrebări științifice de acest tip.

Conținutul disciplinei este împațit în patru grupuri de teme care abordează, respectiv, conceptele generale de bază, prestațiile în numerar, prestațiile în natură și reglementarea. Partea conceptuală prezinta unele concepte fundamentale ale stiinței politice și ale economiei care vor permite analizarea elementelor fundamentale ale statului bunastării. Aceste teme abordează probleme politice despre dreptate, inegalitate, redistribuire și competiție electorală, precum și alte concepte economice de baza legate de piețe, intervenția statului sau asigurări. Partea despre prestății în numerar include teme despre asigurări de șomaj, boală și dizabilitate, precum și sisteme de pensii. Partea despre prestații în natură se ocupa în principal cu serviciul sanitar și sistemul educativ, inclusiv cel universitar. În cele din urmă, partea despre reglementare se ocupă cu aspecte precum ocuparea forței de muncă sau locuințe. Concluzia recapitulează rezultatele principale și prezintă unele ipoteze despre evoluția viitoare a statului bunăstării.

Pentru fiecare temă, cursul stabiliște contextul teoretic, rezumă concluziile studiilor cantitative existente și prezintă unele exemple apropiate în contextul experienței globale mai ample. Seminarele aplică conceptele politico-economice învațate la curs rezolvării unor probleme ridicate de studii de caz selectate în domeniul politicilor sociale contemporane. Printre altele, se analizează cum statul bunăstării ar putea să existe nu doar pentru a-i ajuta pe cei defavorizați, ci și pentru a oferi unele eficiențe în domenii în care piețele private ar fi ineficiente sau chiar nu ar exista deloc. De asemenea, se analizează în ce masură politicile sociale influențează șansele de supraviețuire politică a liderilor și, prin urmare, în ce masură acelea pot sa fie rezultatul unui calcul politic al oamenilor politici interesați de funcție.

Potrivită atât studenților de economie și științe politice cât și din domenii conexe, această disciplină plasează conținutul într-un cadru teoretic și folosește resurse didactice pentru a implica studenții în discuție. Exemplele lucrate din întreaga lume facilitează compararea problemelor bunăstării globale, în timp ce unele modele permit studenților să vizualizeze unele concepte fundamentale. Fiecare temă este încheiată cu un rezumat al punctelor cheie prezentate într-un stil non-tehnic, în așa fel încât să fie accesibil și acelor studenți fără o expunere anterioară la economie sau la economia politică pozitivă. De asemeneă, fiecare curs va ridica unele întrebări pentru discuție care vor structura seminarile ulterioare, ceea ce va permite așezarea și testarea înțelegerii conceptelor de bază prezentate la curs. În cele din urmă, unele sugestii de lectură recomandată vor fi oferite că să poată îndruma cercetările suplimentare ale studenților interesați.